3-6 octombrie Întîlnirile Internaţionale de la Cluj – Întîlnirile George Banu
Joi, 3 octombrie, ora 20:00
Ce nemaipomenită aiureală! de Eugène Ionesco
Traducerea: Vlad Russo şi Vlad Zografi
Regia: Silviu Purcărete
Scenografia: Dragoş Buhagiar
Muzica: Vasile Şirli
Asistent regie: Cristian Luchian
Distribuţia: Cornel Răileanu, Cristian Rigman, Matei Rotaru, Cristian Grosu, Cătălin Herlo, Silvius Iorga, Ionuţ Caras, Patricia Brad, Anca Hanu, Irina Wintze, Romina Merei, Ramona Atănăsoaie (Teatrul de Păpuşi „Puck”)
Ce formidable bordel! / Ce nemaipomenită aiureală! (1973) l-a inspirat peIonesco în scrierea romanului Însinguratul (1973), după cum mărturiseşte însuşi autorul: „Am impresia că istoria, aşa cum este, adică teribilă, tragică, inadmisibilă, e un soi de farsă pe care o joacă Dumnezeu oamenilor. E sensul sfârşitului, nu al Însinguratului, ci al Acestei nemaipomenite harababuri, piesa care mi-a inspirat Însinguratul”. În timpul reprezentaţiei, Personajul – un domn oarecare, moştenitor al unei sume de bani importante – este neliniştit în timp ce celelalte personaje: Proprietăreasa, Doamna cu un căţel, Soţul ei, Domnul (cu bastonul alb), necunoscuţii dintr-un bar (deveniţi revoluţionari), Chelneriţa, îi vorbesc la nesfîrşit. El încearcă să priceapă ce se spune, ce se petrece în jurul lui. Totul este neclar, angoasant, pentru ca la final Personajul singuratic să înţeleagă „că această lume magnifică şi teribilă totodată este un miraj, o farsă pe care o joacă Dumnezeu omului”. În acest joc a lui Dumnezeu – şi fiindcă este o farsă „o acceptăm cu veselie” – intrăm, de fapt, cu toţii.
În spectacol asistăm la un „excedent” de personaje, la o multiplicare a lor, la o trecere dintr-un personaj în altul, un întreg joc izvorât din structura piesei. Spaţiul este populat cu manechine, un fel de cópii ale adevăraţilor eroi. O lume în care umbrele şi trupurile vii, palpitânde se amestecă într-un amalgam copios, care par să participe la un ritual al înmulţirii, al multiplicării.
PREMIERĂ
SALA MARE
Sîmbătă, 5 octombrie, ora 17:00
Trilogia Aureliu Manea de Aureliu Manea
Regia: Tompa Gábor
Dramaturgia: Visky András
Scenografia: Carmencita Brojboiu
Muzica: Vasile Şirli
Distribuţia: Miriam Cuibus, Adrian Cucu, Anca Hanu,
Cătălin Herlo, Romina Merei, Angelica Nicoară
Gábor Tompa spune despre piesele lui Aureliu Manea că ele „trebuie luate ca atare, ca nişte viziuni extraordinare, care de fapt nu vorbesc despre un singur obiect, ci vorbesc despre un eu dar şi despre un univers. În acest eu e cuprins întreg universul.
(…) Moartea este una din principalele teme sau motive care revin în cele trei texte. Dar dincolo de acestea există, asemenea tragediilor antice, unele motive, ca de exemplu motivul mamă-fiu, în sensul oedipian al cuvântului dar într-un fel şi freudian, în care mama este atât mama, cât şi logodnica, dar şi moartea. O mamă care vrea cu orice preţ şi prin orice mijloace să-şi păstreze fiul. Această dictatură a dragostei, există în piese şi exprimă, probabil, cele mai adânci aspiraţii ale autorului. Eu cred că toată cartea lui Manea [Texte regăsite] este pătrunsă de acest motiv, de această mare sete de dragoste.”
(Fragment din interviul realizat de Roxana Croitoru cu regizorul Gábor Tompa şi publicat integral în caietul de sală al spectacolului.)
PREMIERĂ
STUDIO „EUPHORION”
Duminică, 6 octombrie, ora 20:00
Sînziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri
Regia: Alexandru Dabija
Scenografia: Cristian Rusu
Muzica originală: Ada Milea, Anca Hanu
Coregrafia: Florin Fieroiu
Asistent costume: Cătălina Chirilă
Asistent regie: Leta Popescu
Distribuţia: Adriana Băilescu, Patricia Brad, Ionuţ Caras, Cătălin Codreanu, Adrian Cucu, Miriam Cuibus, Cristian Grosu, Anca Hanu, Cătălin Herlo, Silvius Iorga, Radu Lărgeanu, Miron Maxim, Romina Merei, Angelica Nicoară, Dragoş Pop, Cristian Rigman, Matei Rotaru, Irina Wintze
Vasile Alecsandri a scris „feeria naţională în cinci acte” Sînziana şi Pepelea în 1880. Concepută ca o operă eroi-comică, ca parodie, ori feerie a anotimpurilor, dar şi ca alegorie politică, piesa îmbină toate aceste planuri. Eroii lui Alecsandri sînt nişte „anti-eroi nu numai prin raportare la modelul care a inspirat piesa – basmul popular – ci şi prin structura lor”, după cum observă criticul Mircea Ghiţulescu. În ediţia îngrijită a volumului de teatru apărut la Editura Dacia din Cluj în 1986, la care a scris şi prefaţa, criticul îl caracteriza pe Alecsandri ca fiind un „spirit moderat”, care „a caricaturizat cu măsură, a îmbinat planul real cu cel fantastic” dovedindu-se un modernist avant la lettre pentru dramaturgia românească a timpului şi care „a realizat o operă complexă de o certă polisemie prin posibilităţile foarte variate de interpretare pe care le oferă”.
Aceste multiple aspecte ale piesei sînt speculate inspirat de regizorul Alexandru Dabija, care transpune feeria lui Alecsandri într-un basm muzical în care personajele răsar ca indivizi cu contururi clare pentru ca în momentul următor să facă parte din masa compactă a mulţimii, ca un fel de zmeu cu mai multe capete. O Sînziană-cîntăreaţă şi un Pepelea-interpret din cimpoi, într-un amalgam de situaţii mustind de umor savuros, marca regizorului Alexabdru Dabija.
Durata spectacolului: 2 h
PREMIERĂ
SALA MARE
SALA MARE
Marţi, 8 octombrie, ora 19:00
Sînziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri
Regia: Alexandru Dabija
Durata spectacolului: 2 h
Joi, 10 octombrie, ora 19:00
La răscruce de vînturi
după Emily Brontë
scenariul dramatic: Mariana Vartic şi Ada Lupu
regia: Ada Lupu
scenografia: Cristian Rusu
asistent scenografie: Arhidiade Mureşan
distribuţie: Ramona Dumitrean, Cristian Grosu, Ionuţ Caras, Cătălin Herlo, Irina Wintze, Angelica Nicoară, Cristian Rigman, Romina Merei, Silvius Iorga, Adrian Cucu, Patricia Boaru, Petre Băcioiu
durata spectacolului: 2 h 24 min.
Strania şi tragica poveste de dragoste dintre Catherine şi Heathcliff din La răscruce de vînturi este istorisită de un martor ocular, servitoarea Nelly Dean, unui ascultător atent, chiriaşul de la Thrushcross Grange, domnul Lockwood, “rătăcit” în landa furtunoasă de la Wuthering Heights, locul principal al acţiunii. Povestitoarea – care serveşte de filtru umanizator, intermediar între infernul de la Wuthering Heights şi viaţa firească – şi ascultătorul ei adîncesc planul naraţiunii faţă de lumea reală, dîndu-i o mai mare obiectivitate, necesară universului aceluia de pasiuni extreme, a acelei lumi de trăiri inumane, abisale. Climatul şi peisajul, pentru a putea suporta o forţă ca aceea a lui Heathcliff, trebuiau să fie, şi ele, teribile. Dragostea, ura şi răzbunarea se împletesc insuportabil în sufletul lui Heathcliff, pierdut şi maltratat la răscrucea vînturilor, natura sălbatică şi năvalnică fiindu-i model. Oamenii locului trăiesc intens, adînc şi răscolitor.
Durata spectacolului: 2h 30 min., fără pauză
Sîmbătă, 12 octombrie, ora 19:00
Zbor deasupra unui cuib de cuci
de Dale Wasserman
după romanul cu acelaşi titlu de Ken Kessey
regia : Marius Oltean
scenografia : arh. Horaţiu Mihaiu
cu : Ionuţ Caras, Cristina Pardanschi, Dragoş Pop, Dan Chiorean, Petre Băcioiu, Cătălin Herlo, Ruslan Bârlea, Adrian Cucu, Silvius Iorga, Sorin Misirianţu, Ileana Negru, Patricia Boaru, Adriana Băilescu, Virgil Müller, Emanuel Petran, Radu Lărgeanu, Cătălin Codreanu
durata spectacolului : 2 h 30 min., cu o pauză
Apărut în 1962, sub semnătura unui autor în vârstă de 27 de ani, romanul Zbor deasupra unui cuib de cuci de Ken Kesey era una din expresiile artistice ale mişcării contestatare care a străbătut America anilor ’60, îmbrăcând forme foarte diverse. Eroul său McMurphy nu era propriu-zis un tânăr „hippy” dar protestul său împotriva oricărei samavolnicii se înrudea cu acela al participanţilor la faimoasele „campus”-uri, la marşurile şi demonstraţiile generaţiei „beat”, care cereau libertate, pace, dragoste şi flori. Un protest la fel de sincer, la fel de poetic, la fel de anarhic.
Meritul montării e că îşi propune şi reuşeşte să respecte scenariul, oferind actorilor îndelung aşteptatul moment al rolurilor de compoziţie. Scenele de delir colectiv dezvăluie o atentă dozare a energiilor. Veţi avea parte de rîs ori de plîns, în orice caz de momente care au de-a face cu omenescul şi cu variatele sale aspecte. Pentru că uneori, poţi găsi o casă de nebuni vis-à-vis de casa ta.
Zbor deasupra unui cuib de cuci de Dale Wasserman a avut premiera în stagiuea 1998-1999, la 27 decembrie 1998, jucîndu-se zece ani pe scena Naţionalului clujean.
Durata spectacolului : 2h 15 min., cu o pauză
Joi, 17 octombrie, ora 19:00
Visul unei nopţi de vară
de W. Shakespeare
traducerea: Şt. O. Iosif
regia: Sorin Militaru
scenografia:Cristian Rusu
muzica originală: Vlaicu Golcea
asistenţă de regie: Diana Dragoş
Distribuţia:
Ramona Dumitrean, Silvius Iorga, Angelica Nicoară, Cristian Rigman, Ovidiu Crişan, Sorin Misirianţu, Dragoş Pop, Adrian Cucu, Ruslan Bârlea, Cătălin Herlo, Radu Lărgeanu, Miron Maxim, Emanuel Petran, Patricia Boaru, Petre Băcioiu, Ionuţ Caras, Miriam Cuibus, Viorica Mischilea / Irina Wintze, Adriana Băilescu, Elena Ivanca, Romina Merei, Vlad Corb
Visul unei nopţi de vară aparţine primei perioade a comediei shakespeareene, cea liric-feerică, sentimentală şi este inspirată din marele poem epic neterminat al lui Spencer, Regina zînelor. Acţiunea se petrece într-o singură noapte, cea mai lungă noapte din an, cînd imaginarul invadează realitatea. Printr-un contrapunct contrastant, Shakespeare opune nobililor de la curte, oameni din popor, care vor susţine o reprezentaţie în pădure. Sentimentele personajelor, transplantate în această ambianţă de vis sînt supuse celor mai neaşteptate reacţii, ele alternînd între iubire pătimaşă şi cruzime, uluitoare fiind uşurinţa cu care se trece de la o extremă la alta.
Vito Pandolfi, în Istoria teatrului universal spunea că „umorul shakespearean ilustrează jocul anxietăţilor omeneşti, demonstrînd deşertăciunea lor şi totodată comprehensiunea pe care o trezesc, fiindcă cel ce este prins în ele nu poate scăpa şi e tîrît de peripeţiile visului, într-o noapte vrăjită”.
Durata spectacolului: 2 h 40 min., cu o pauză
Marţi, 22 octombrie, ora 19:00
Sînziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri
Regia: Alexandru Dabija
Durata spectacolului: 2 h
Joi, 24 octombrie, ora 19:00
Steaua fără nume
de Mihail Sebastian
scenariul, regia şi ilustraţia muzicală: Visarion Alexa
decorul şi costumele: Adriana Grand
asistenţă regie: Leta Popescu
distribuţia: Ramona Dumitrean, Matei Rotaru, Ovidiu Crişan, Dragoş Pop, Romina Merei, Emanuel Petran, Andrea Papp, Miron Maxim
Piesa a fost denumită iniţial de autor Ursa Mare, avînd premiera la Teatrul Alhambra din Bucureşti, la 1 martie 1944. A fost jucată în multe ţări europene şi în Statele Unite. În 1967 regizorul francez Henri Colpi realizează un film în coproducţie, cu Marina Vlady şi Claude Rich în rolurile principale.
Evadarea din realitatea anostă într-o lume iluzorie de o frumuseţe stranie, fie şi pentru un timp scurt, pare a fi soluţia pentru salvarea condiţiei umane. Pasiunea pentru stele a profesorului Miroiu, însinguratul visător dintr-un tîrg de provincie cenuşiu, reuşeşte să trezească în Mona dorinţa de a evada din existenţa banal-telurică într-o lume a frumosului şi a adevărului. Totul se petrece într-o noapte. Dar noaptea magică va lua sfîrşit şi normalitatea va curma brutal poezia şi vraja.
Durata spectacolului: 1 h 40 min.
Sîmbătă, 26 octombrie, ora 19:00
Hamlet de W. Shakespeare
Adaptarea în limba română: Maria Rotar
Dramaturgia: Roberto Bacci, Stefano Geraci
Regia: Roberto Bacci
Decorul şi costumele: Marcio Medina
Muzica: Ares Tavolazzi
Colaborare artistică şi asistenţă de regie: Saviano Paparella
Traducerea şi adaptarea în limba română şi asistenţă de regie: Maria Rotar Asistent scenografie: Valentin Codoiu
Scrimă: Peter Habala.
Distribuţia:
Hamlet – Cristian Grosu
Luptători cu spada: Cătălin Codreanu, Patricia Brad, Cătălin Herlo, Radu Lărgeanu, Miron Maxim, Irina Wintze.
Dacă ar fi să definim în puţine cuvinte această montare cu cea mai celebră piesă a lui Shakespeare, am putea spune că este un Hamlet în pilule condensate. Textul de scenă realizat de Roberto Bacci şi Stefano Geraci, surprinde momentele esenţiale ale scrierii shakespeareene. Interşanjabilitatea actorilor pe roluri este o caracteristică a acestui spectacol. Personajele migrează de la un actor la altul. Punctul fix al montării este Hamlet, iar în jurul lui gravitează două Ofelii, două Regine, doi Horaţio, doi Polonius, doi Regi, două Fantome/Duhuri, dar doar un Laertes. Feţele acoperite cu măştile pentru scrimă şi costumele unisex, fac din personaje un bloc compact, care-şi câştigă individualitatea în momentul în care intră în roluri diferite. Faţa descoperită a actorului marchează intrarea lui într-un rol sau altul, dinamizând acţiunea şi imprimând un ritm susţinut spectacolului.
Durata spectacolului: 1 h 20 min.
Duminică, 27 octombrie, ora 19:00
Insula
de Gellu Naum
spectacol-concert de Ada Milea
scenografia: Valentin Codoiu
asistent regie: Andreea Iacob
distribuţia: Cătălin Herlo, Miron Maxim, Anca Hanu, Adrian Cucu, Ramona Dumitrean, Cristian Grosu, Irina Wintze, Adriana Băileascu, Romina Merei, Silvius Iorga, Cristian Rigman, Ada Milea
Piesa Insula a fost scrisă de Gellu Naum în anul 1966, fiind publicată în volum (Insula, Ceasornicăria Taus. Poate Eleonora) treisprezece ani mai tîrziu, în 1979, la Editura Cartea Românească din Bucureşti.
În scrierea acestui text Gellu Naum a folosit ca sursă de inspiraţie romanul lui Daniel Defoe, Robinson Crusoe. Scriitorul porneşte de la “cîteva repere mari ale cărţii – naufragiul pe insula pustie, eforturile de supravieţuire ale protagonistului, întâlnirea cu personajul Vineri, sălbaticul a cărui educaţie se face în spirit european” construind “o acţiune multiplu ramificată, ce angajează multe dintre convenţiile literaturii de aventuri şi de senzaţie”, afirmă criticul Ion Pop. Personajele trec dincolo de “reperul livresc iniţial, fiind împrumutate din spaţiul mare al literaturii de aventuri, de la piratul cu picior de lemn, la misionarul trimis în colonii, ori căpetenia băştinaşilor de pe insulă, chiar şi o Sirenă abandonată”, iar “maşinăria textuală moştenită e chemată să producă mereu situaţii «senzaţionale», înfruntări spectaculoase (…) majoritatea personajelor descoperindu-şi pe parcurs un anumit grad de rudenie. Trădări sentimentale, răpiri, bătălii, expediţii sunt convocate într-o comedie spumoasă, inventivă, în care comicul e alimentat (…) de jocul diverselor categorii de automatisme. De jocurile de limbaj, de exploatarea intertextualităţii.”
durata spectacolului: 1 h
Marţi, 29 octombrie, ora 19:00
Ce nemaipomenită aiureală! de Eugène Ionesco
Traducerea: Vlad Russo şi Vlad Zografi
Regia: Silviu Purcărete
Joi, 31 octombrie, ora 19:00
Idiotul după F.M. Dostoievski
Dramatizarea: Anna Stigsgaard, Ştefana Pop-Curşeu
Regia: Anna Stigsgaard
Scenografia: Adrian Damian
Asistent de regie: Alexandra Sofonea
Mişcarea scenică: Savino Paparella
Idiotul după F.M. Dostoievski
Dramatizarea: Anna Stigsgaard, Ştefana Pop-Curşeu
Regia: Anna Stigsgaard
Scenografia: Adrian Damian
Asistent de regie: Alexandra Sofonea
Mişcarea scenică: Savino Paparella
Cu: Cristian Rigman, Ionuţ Caras, Ramona Dumitrean, Miriam Cuibus, Anca Hanu, Romina Merei, Petre Băcioiu, Matei Rotaru, Silvius Iorga / Cristian Grosu
„Prinţul Mîşkin, personajul principal din romanul lui F.M. Dostoievski, suferă de epilepsie, iar boala l-a ţinut departe, ani de zile, de oameni şi de natură. Când ajunge la un spital din Elveţia, se retrezeşte în sfârşit la viaţă, cu o conştiinţă nouă şi luminoasă a lumii care îl înconjoară.
Ca într-un soi de experiment, Dostoievski îl trimite pe acest om naiv şi „pur“, care crede că «frumuseţea va salva lumea», înapoi într-o Rusie a unei nefericite umanităţi, disperată şi nesigură de propriul destin. Candoarea fragedă a lui Mîşkin schimbă relaţiile dintre bărbaţii şi femeile pe care îi întâlneşte, dar reţeaua acestor relaţii îl cuprinde şi pe el, până la sufocare. Dostoievski ne face să fim părtaşi la acest experiment eşuat, ca şi când noi înşine am fi subiecţii lui, fiinţe umane care nu suntem capabile să vedem nimic în afara propriei noastre condiţii, prizoniere ale propriei noastre mediocrităţi. Încercarea de a crea un spectacol de teatru pornind de un roman de anvergură precum Idiotul, fără să îi trădezi sensul sau povestea, a fost o călătorie extraordinară şi complexă – posibilă numai prin dăruirea actorilor şi a întregii echipe. Şi, dacă am trădat, inevitabil, romanul, cred că tocmaia această trădare a făcut să fie posibil să îi rămânem fideli: să explorăm întâlnirea dintre Mîşkin, un naiv venit din afară, cu o lume care nu vrea să fie salvată.” Anna Stigsgaard
Durata spectacolului: 2 h
STUDIOUL “EUPHORION”
Miercuri, 16 octombrie, ora 19:00
Panglica lui Moebius
de Robert Cohen
traducerea: Adriana Stan
regia: Răzvan Mureşan
scenografia: Tudor Lucanu
distribuţia: Cristian Grosu, Patricia Brad, Miron Maxim,
Radu Lărgeanu, Ionuţ Caras
Banda lui Moebius este o panglică confecţionată din materiale diverse, sub forma unei bucle răsucite la care interiorul şi exteriorul sînt aceleaşi, revenind, mereu şi mereu, la ce a fost, pe măsură ce se învîrte. Suprafaţa cu o singură faţă a fost descoperită de matematicianul german August Ferdinand Moebius. Dramaturgul Robert Cohen alege acest nume pentru piesa sa (poate că) din dorinţa de a atrage atenţia asupra faptului că în societatea de azi individul se vede tot mai obligat la a-şi acoperi adevăratul chip. Personajele lui ajung să renunţe la măştile sociale pentru ca „exteriorul şi interiorul să devină una”.
Sîmbătă, 19 octombrie, ora 19:00
Barrymore de William Luce
în româneşte de Dana Lovinescu
adaptare de Radu Beligan şi Liviu Dorneanu
regia : Tudor Lucanu
decorul şi costumele : Adriana Grand
distribuţia: Anton Tauf, Ruslan Bârlea
În anul 1996, scriitorul american William Luce scrie o dramă construită în jurul biografiei actorului John Barrymore. Barrymore este numele unei faimoase familii de actori americani: Lionel, Ethel şi John. John Barrymore, cel mai tânar dintre fraţi, a fost unul dintre marii actori de teatru şi film ai lumii. Premiera spectacolului Barrymore a avut loc pe Broadway, la Music Box Theater, în 1996, avându-l ca protagonist pe Christopher Plummer.
Jack Barrymore, ajuns la apogeul carierei, se agaţă de tot ceea ce a mai rămas din rolurile interpretate de-a lungul anilor, cu precădere de Richard al III-lea şi Hamlet, marile lui succese, cu care a uimit lumea întreagă. Anton Tauf intră pe nesimţite în rolul lui Richard, astfel încât privitorul va fi derutat cu totul, nu-şi va da seama când actorul se transformă în Barrymore, iar Barrymore în Richard.
Durata spectacolului: 1 h 30 min.
Miercuri, 23 octombrie, ora 19:00
Cerere în căsătorie
de A. P. Cehov
versiune scenică de Sorin Misirianţu
cu: Cornel Răileanu, Sorin Misirianţu, Adriana Băilescu
Un spectacol care dezvăluie complet şi abrupt spiritul slav, în care extremele fac casă bună. Într-o succesiune rapidă se trece de la iubire la ură, de la prietenie la duşmănie, de la înţelegere la ceartă.
Durata spectacolului : 1h
vineri, 25 octombrie, ora 19:00
Conul Leonida faţă cu Reacţiunea
de I.L. Caragiale
regia şi scenografia: Laurian Oniga
distribuţia: Ovidiu Crişan, Romina Merei,
Lucia-Wanda Toma
„Politicianul” Leonida a înlocuit tribuna politică/cafeneaua cu odaia modestă dintr-o mahala bucureşteană, auditoriul fiind format dintr-o singură persoană: Efimiţa. Aici soţia nu mai este femeia matură, cu umor, care-i înţelege balivernele, mai mult dintr-o datorie conjugală, ci o tînără care-l priveşte cu veneraţie şi infiunită iubire. La începutul poveştii, Leonida este un bărbat măreţ, iar la sfîrşit, un iepure fricos, speriat la culme de infernul de afară, care, pentru Efimiţa e „revoluţie”, pentru Leonida „reacţiune”, iar pentru Safta, un „obicei mitocănesc”, cînd, de fapt, este o simplă petrecere, ce-i drept, cam zgomotoasă.
Durata spectacolului: 1 h
Miercuri, 30 octombrie, ora 19:00
Artă de Yasmina Reza
traducerea : Violeta Popa
regia : Sorin Misirianţu
scenografia : Răzvan Şuhan şi Radu Bogdan Lucian
cu: Sorin Misirianţu, Dan Chiorean, Ruslan Bârlea
Situaţia comică insolită din piesă ia naştere din achiziţionarea, cu o sumă indecent de ridicată, a unui tablou « cu dungi albe pe un fond alb ». Disputa iscată între cei trei prieteni este, de fapt, o analiză atentă a relaţiilor interumane, o radiografiere a unei prietenii ajunsă într-o situaţie de criză precum şi o modalitate de aplanare a ei.
durata spectacolului: 1 h 20 min
Teatrul Naţional este o instituţie publică aflată în subordinea Ministerului Culturii
Sponsori: BCR, Deloitte, Floarea ta, Book Corner Librarium
Parteneri media : Radio Renaşterea, Zile şi nopţi, CJ-24-FUN,Radio Cluj, Făclia, România Liberă ediţia de Cluj, Antena 1 Cluj, 7 seri, InfoArte, Radio Infotrafic, Cluj Expres, Ziua de Cluj, Monitorul, Foaia Transilvană, TVR Cluj, InfoLocal Cluj, Cluj Life
Sponsori ai Teatrului Naţional din Cluj: BCR, Banca Transilvania, Floarea ta, Deloitte
Parteneri ai Teatrului Naţional: ArtAct, Cărtureşti, Fundaţia Conexio, Banca Transilvania
După începerea spectacolului, accesul publicului în sală este permis doar la pauză.
Biletele se pot procura de la Agenţia Teatrală, de marţi pînă duminică între orele 11 :00 – 17 :00 (tel. 0264 – 59 53 63) sau pot fi achiziţionate și on-line, pe platforma www.biletmaster.ro.